Criză în industria lemnului: estimările specialiștilor arată scumpiri de peste 400% în 2018

Specialiștii din sectorul forestier și din industria lemnului atenționează că prețurile masei lemnoase vor crește cu 413% în 2018, pe fondul unei „crize artificiale”. „Creșterea prețurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Ca rezultat al modificării Codului Silvic în 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP - Romsilva a scăzut cu 30%. 

Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în prețurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în 2018”, au arătat specialiștii reuniți în prima ediție a Forumului Pădurilor și Economiei Verzi. „Criza de resursă este determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială, pentru că exploatăm din păduri foarte puțin față de creșterea pădurii, foarte puțin față de alte țări europene, iar starea pădurilor României conform rezultatelor Inventarului Forestier Național este bună.

Cu toate aceste, ne confruntăm în piață cu o criză de lemn pentru foc și cu o criză de resursă în industrie”, a declarat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Proprietarilor de Păduri - Fordaq România. Specialiștii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobilei își va spune cuvântul. „Putem deja vorbi de un salt al prețului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitații de la Direcția Silvică Mureș. Dacă astăzi lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie, față de anul 2011 creșterea prețurilor se estimează că va fi de 413% în 2018.

Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacității de exploatare, pierderea fortei de muncă specializată și bulversarea completă a piaței lemnului în 2018”, a mai arătat Cătălin Tobescu. Potrivit Fordaq, „prețul lemnului de foc a crescut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în sudul țării. În tot acest interval, variațiile prețurilor cherestelei pe piețele internaționale au fost foarte mici, de circa 10%”. De asemenea, „șocul creșterii prețurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, dar și de populație, prin prețul lemnului de foc și parțial de industria de prelucrare a lemnului, de industria mobilei.

Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț din Europa pe resursa de lemn: la fag, buștean de gater, avem prețuri de 45 euro/mc în Serbia, 60-65 în Slovacia, Polonia, 65 în Franța, 80 în Germania și 85-90 euro/mc în România. Situația este identică și la rășinoase”. Această situație „a generat efecte foarte periculoase: prețul lemnului de foc a devenit mai mare decât prețul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se toacă masa lemnosă de calitate superioară ca lemn de foc”. Potrivit reprezentanților din industria forestieră, în România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar „birocraţia a făcut ca pădurile statului să nu mai poată da suficient lemn de foc pentru populaţie”. Pe de altă parte, „pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierile ilegale”. Asta pentru că - în opinia specialiștilor – „legislația atât de stufoasă pe contravenție, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare, a creat confuzie și a bulversat întreg sectorul forestier”. „Toată lumea crede că în pădurile private se taie foarte mult, deși din datele Institutului Național de Statistică reiese că în anul 2016 s-a exploatat din pădurile private 8 milioane de mc și 9 milioane de mc în pădurile RNP - Romsilva. Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 de milioane mc.

În țara noastră sunt 800.000 de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un million de hectare, iar aceștia nu își mai pot exploata lemnul nici măcar pentru încălzirea propriei locuințe”, au mai arătat specialiștii. „Noi spunem că există o creștere a pădurilor de 50 de milioane mc și se taie 17 milioane mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri crește în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmație apocaliptică fără niciun fel de acoperire. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale.

Tot controlul din țară constată 100.000 mc, iar noi căutăm cine taie această cantitate, fără să ne uităm ce consecințe sunt pentru populație, pentru proprietarii de păduri, pentru sectorul de exploatare a lemnului și industria lemnului, și așa ajungem să distrugem o economie întreagă”, au concluzionat participanții la Forumul Pădurilor. Lemnul pentru industrie (buștean de gater și buștean din care se poate face mobilă, placaj și furnir) „a ajuns mai valoros ca lemn de foc”. Blocajul major „este în pădurile private, acolo unde la o suprafață de 600.000 ha păduri neamenajate proprietate privată, 400.000 ha pășuni impădurite și 700.000 ha pădure echivalent arbori izolați, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafețe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc”, a mai spus Cătălin Tobescu.

Statisticile Fordaq mai arată că segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară și în industria mobilei. „Peste 1.800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și își vor inceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariția agenților economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietățile forestiere mici”.

Criza lemnului de foc și ciza de resursă din industria lemnului a fost principala temă de dezbatere în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi. În această dezbatere s-a pus accentul pe dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei. În plus, „direcționarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greșeală pe care România o face atât din punct de vedere al combaterii schimbărilor climatice, cât și din punct de vedere al strategiei energetice”, au atenționat industriașii.

About Author

Mediafax
Mediafax este prima agenţie de presă independentă din România, care, din 1995, deţine poziţia de lider pe piaţa românească în furnizarea de fluxuri de ştiri şi informaţii în timp real. În 2008, Mediafax a devenit prima agenţie de presă din România care şi-a exportat modelul de business. Pe piaţa din Cehia, Mediafax, o companie media lansată în iunie 2008, funcţionează ca singura agenţie de presă privată care transmite în timp real informaţii din toate domeniile. Serviciile de ştiri şi imagini sunt disponibile prin intermediul site-urilor www.mediafaxbiz.cz, respectiv www.mediafaxfoto.cz. De-a lungul timpului, Mediafax a căpătat statutul de pionier pe piaţa media românească, stabilind standarde de profesionalism în jurnalism şi lansând în premieră produse şi servicii multimedia, care oferă beneficiarilor conexiunea în timp real cu informaţia specializată de care au nevoie, precum şi o viziune de ansamblu asupra evenimentelor zilei.