BusinessAge: Ati derulat in ultima perioada o serie de evenimente care au animat putin turismul local. De unde aceasta initiativa?
Florin Barhalescu: Practic, folosim noile instrumente ale marketingului si mai ales ale social media, prin care incercam sa cream evenimente atat locale, cat si regionale, si chiar virtuale de impact. In anul 2010 – 2011, primul pe care l-am avut a fost legat de degustari de vinuri de Iasi. A fost o serie de evenimente in care am strans actorii de pe piata si principalele segmente: mass-media, educatie, specialistii in turism si consumatorul final pentru evaluarea cramelor din zona Iasului si, intr-o serie de sapte evenimente finalizate cu o conferinta, am reusit sa evaluam potentialul vini-viticol ca degustari de vinuri, deci din punct de vedere turistic. Celalalt proiect este legat de turismul local si regional. Pot sa spun ca, in momentul de fata, acest produs creste foarte frumos prin turul de oras gratuit pe care il oferim, el reflectandu-se mai departe in proiectul “Clubul Ghizilor de Iasi”.

 

 

B.A.: Cui se adreseaza acest proiect?
F.B.: Este un concept pe care l-am lansat, si anume acela de turism educational. Respectiv, prin turism sa facem educatie, sa descoperim locuri, valori, oameni care ne invata practice ceea ce acumulam teoretic in scoala si se adreseaza atat studentilor, cat si elevilor si adultilor. Chiar la turul de oras gratuit am avut destul de multi ieseni care ne-au multumit pentru ca locuri pe care le stiau din Iasi, nu le stiau asa documentat. Prin “Clubul de Ghizi de Iasi” pe care speram sa il facem impreuna cu studentii pasionati de turism, vrem sa aratam tocmai aceste etape esentiale in cariera unui ghid: documentarea, stabilirea obiectivelor pentru care te specializezi, tipul de clienti in functie de specialitatea acestora, respectiv cum faci o prezentare pentru un filolog sau pentru un istoric. Iasul, cu cele peste 150 de obiective turistice majore este un muzeu in aer liber, este o scoala pentru orice ghid.

 

B.A.: Cum au primit iesenii initiativele companiei dumneavoastra?
F.B.: Foarte bine, as putea spune. Ceea ce apreciez in mod deosebit este critica constructiva, faptul ca ne-au ajutat sa crestem continuu. Nivelul nostru de profesionalism creste continuu tocmai prin ajutorul iesenilor.

 

 

B.A.: Daca as fi un strain aflat pentru prima data la Iasi, ce mi-ati recomanda sa vad in Iasi?
F.B.: Sunt mai multe variabile care intervin aici. As vrea, in primul rand, sa va cunosc profilul, si asta se determina destul de usor de la prima intrevedere. Printr-un scurt dialog putem afla daca sunteti dispus la un tur de doua ore, de patru ore sau de cateva zile si, in functie de asta, as face un program prin care sa descoperiti ceea ce, la urma urmei, va doriti sa aflati despre Iasi. Degeaba va povestesc eu despre istoria orasului daca dumneavoastra doriti sa descoperiti oameni de arta. Pot sa va vorbesc despre Creanga, dar dumneavoastra s-ar putea sa va doriti sa vedeti universitatea si ce rezultate au studentii de aici. Practic, noi suntem pro turism de calitate umana, pe care eu l-am gasit in destul de putine locuri, pentru ca traim intr-o era digitala si prezentarile cu audiphone- urile sunt un fel de snacksuri servite turistilor. Or ceea ce vrem sa dam este tocmai human touch. Cu alte cuvinte, specificul uman.

 

 

 

B.A.: Sa presupunem ca mi-ati determinat profilul. Unde m-ati purta in Iasi daca as vrea sa vad obiective care tin de istoria orasului?
F.B.: Pentru obiectivele legate de istorie, marea majoritate a ghizilor ar incepe din zona Palatului Culturii si a Curtii Domnesti. Personal, as incepe din zona Copoului, pentru ca Iasul este un oras cu suflet si acolo se afla Obelixul cu lei, un reper extrem de important din punct de vedere istoric. Dupa aceea, as cobori in istorie catre zidurile Cetatii Domnesti si catre Sf. Nicolae Domnesc, unde principii romani au fost incoronati.

 

 

 

 

B.A.: Sunteti pe piata de 14 ani. Cum ati rezistat?
F.B.: Secretul este unul destul de simplu: construirea de relatii de incredere atat cu colegii mei, cat si cu clientii. Pot spune ca am clienti care de 14 ani cumpara constant de la ICAR si cu care am reusit in tot acest timp sa invatam impreuna sa facem lucrurile bine si foarte bine. Preferam sa avem clienti buni si atat.

 

 

B.A.: Intr-o perioada in care cei mai multi alearga dupa cantitate si castiguri imediate…
F.B.: Din acest punct de vedere, sunt putin trist. Fata de anii cand am intrat in turism, nivelul de cultura al turistilor a scazut. In ’94 – ’96, oamenii mergeau la Paris pentru a vedea Louvre, pentru a vedea istoria Frantei, cultura si asa mai departe. In momentul de fata, Parisul se vinde pentru shopping. Oamenii au obiective mult mai materiale decat culturale. Bifeaza pe harta pe unde au fost.

 

 

B.A.: Si de fapt nu au vazut nimic!?
F.B.: Au vazut ceea ce si-au dorit sa vada. De fapt, este o alegere personala in care eu, consultantul, nu am voie sa intervin. Pentru noi anul 2012 este un an al city break-urilor. Calendarul ICAR va cuprinde 12 city break-uri in Romania si 12 in Europa. Prin city break-uri incercam sa scoatem in evidenta obiectivele de shopping si de intrare in atmosfera comerciala a orasului.
B.A.: Va supuneti oarecum trendului…

 

 

F.B.: Nu am cum sa nu ma supun. De exemplu, nu poti sa te duci la Praga fara sa mananci sunca de Praga facuta acolo in piata. Dar poti sa dai si mici ponturi. Pentru mine, la Praga, uimitori sunt acei tineri de 21- 22 de ani care sunt fierari. Acest specific local cautam sa-l introducem in city break-uri pentru ca, la urma urmei, pentru iubitorii de shopping gasim si la Iasi marci asa cum gasim la Bruxelles, spre exemplu. Dar cicolata belgiana acolo o gasim.

 

 

 

 

 

B.A.: Cum au evoluat agentiile de turism de cand sunteti in domeniu?
F.B.: E greu sa vorbesti despre concurenta. Sunt parteneri pe piata pe care ii respect foarte mult, sunt parteneri de top locali si la nivel de capital, pentru ca piata este concentrata mai mult acolo. Dar sunt si foarte multe agentii care nu investesc suficient in ele. Eu sustin in continuare ca este piata pentru toata lumea. Romania reprezinta o piata destul de mare atat pentru turistii care vor sa mearga in afara si mai ales pentru cei care vor sa viziteze Romania. Este clar ca e un efort mult mai mare sa plimbi un strain in Iasi sau in Romania decat sa-l duci afara. De ce? Acolo industria turistica are si 200 de ani vechime, in timp ce, in Romania, abia ne reinventam. O industrie turistica reala a fost doar pentru cativa ani, undeva prin anii ‘70 si ceva, cand s-a investit in zona aceasta si s-au creat specialisti.

 

B.A.: Cine ar trebui sa investeasca?
F.B.: Eu nu cred in solutiile impuse. Cine spune ca nu avem infrastructura face o greseala foarte mare. Exista o gramada de proiecte europene pe care le poti implementa. Dincolo de asta, lucrurile ar trebui pornite si de la baza. Cu alte cuvinte, fiecare ospatar, consultant in turism sau camerista trebuie sa aiba disponbilitatea de a face aceleasi servicii in Romania pe care le fac in strainatate.

 

 

B.A.: Sa inteleg ca asta ne lipseste pentru a avea un turism competitiv?
F.B.: Lipseste infrastructura si de sus in jos si de jos in sus. Nu poti sa acuzi un om, fie el secretar de stat sau ministru, atata timp cat oamenii din industrie nu sunt implicati si constienti de ceea ce vor sa faca. In momentul de fata, pe zona Moldovei avem trei-patru operatori de incoming. Nu poti sa faci business cu asa ceva.

 

 

B.A.: Cum ar putea fi imbunatatita situatia?
F.B.: Printr-o strategie nationala, regionala, locala. Noi, la Iasi, ne confrutam cu probleme de corelare cu proiectele de la Suceava si de la Neamt, de exemplu. Suntem usor defazati pentru ca nu circula informatia suficient de repede intre noi.  Sunt oameni minunati in Romania cu care se poate face treaba. Problema este sa putem face treaba impreuna.  Nu poti sa iei turistul strain din aeroport si sa-l arunci in barca la Vatra Dornei. Este destul de greu si iti trebuie experienta pentru a cunatifica valoarea reala a turismului romanesc. Sunt mine inchise care pot fi transformate in muzee, dar pentru asta trebuie investit.

 

 

B.A.: Care sunt obiectivele ICAR pentru urmatoarea perioada?
F.B.: Speram sa iesim din aceasta criza, pentru ca si noi, impreuna cu toti operatorii, am intrat intr-o zona de criza. Sper sa crestem echipa, pentru ca avem proiecte destul de frumoase si in zona de turism clasic, dar si in zona de online, unde suntem din ce in ce mai prezenti. Romania are spatiu turistic real, dar si pentru clientii de aici reprezinta o mare valoare.