Ileana Nicolae este una dintre femeile puternice din businessul românesc. Manager al subsidiarei Sika România, Ileana Nicolae povestește detaliat în acest interviu cum a reușit compania multinațională să depășească criza datorată în mare parte de intrarea în insolvență a peste 100 dintre clienți, în special din domeniul construcțiilor. Consecvență, adaptare și performanță par a fi cele trei cuvinte definitorii pentru managerul Sika România, Ileana Nicolae.
BusinessAge: Imediat dupa revoluție, v-ați demarat propria afacere în domeniul consultanței. Ați obținut rezultate și ați lucrat cu companii partenere, în special de limbă germanică, pe care le-ați ajutat să intre pe piața românească. Ce v-a determinat totuși să părăsiți antreprenoriatul?
Ileana Nicolae: Pur și simplu am considerat că oferta primită de la unul dintre cei mai mari producători mondiali de ciment nu poate fi refuzată. Era o provocare pe care mi-am dorit-o. Consider și astăzi că decizia de a renunța la propria afacere pentru a mă angaja la o multinațională a fost una din cele mai bune pe care le-am luat.
B.A.: Din punctul dumneavoastră de vedere care sunt avantajele și dezavantajele poziției de șef în cadrul propriei companii? Dar în cazul unei multinaționale?
I.N.: În cadrul propriei companii ai multă libertate, de la organizare și până la decizie. Nu știu dacă, întotdeauna, putem vorbi despre un avantaj în acest sens...pentru că, cel puțin în aceste două planuri, lipsa unei culturi organizaționale și a unei chei de control în plan decizional, poate genera probleme.
Într-o multinațională, deși, la prima vedere, există anumite limitări sistemice, beneficiile existenței unui sistem unitar, funcțional, bine pus la punct sunt enorme, de la sentimetul de apartenență până la oportunitățile majore de dezvoltare personală și profesională, ca să amintesc doar două dintre ele. Fiecare activitate are frumusețea și riscurile ei; eu am ales-o pe cea de-a doua.
B.A.: Ca parte a unei companii multinaționale, câtă libertate aveți în a lua decizii?
I.N.: Deplină. În procesul decizional nu am alte „limitari” decât îndeplinirea criteriilor de performanță ale companiei, lucru absolut firesc, precum și de standardele de etică ale acesteia. Consider că forța Grupului Sika vine exact din această politică de a acorda încredere deplină și de a se baza pe managerii subsidiarelor, care provin în marea lor majoritate din țările respective. Este și cazul României.
B.A.: Sika a însemnat încă de la începuturi inovație. Care este cea mai nouă invenție Sika pregatită să cucerească piața de profil?
I.N.: Cea mai nouă invenție Sika este reprezentată de membranele lichide bazate pe tehnologia MTC (Moisture Triggered Chemistry – ele utilizează umiditatea atmosferică pentru declanșarea procesului de întărire) pentru hidroizolarea acoperișurilor sau pentru pardoseli, balcoane, terasele și căile pietonale unde sunt necesare lucrări de întreținere, de reparații și protecții a betoanelor.
În România, din punctul de vedere al construcțiilor, avem o problemă majoră cu personalul calificat.
B.A.: Piețele de desfacere atât pentru construcții, cât și pentru industrie au particularitățile specifice în funcție de zonă. Care sunt particularitățile pieței de desfacere a produselor Sika din Romania?
I.N.: Diferențele de comportament ale consumatorilor țin de cultura fiecărei țări. Sika știe să se adapteze condițiilor specifice prin politica Grupului: managementul local răspunde de strategia de dezvoltare, păstrând standardele de calitate și etică , de protecția mediului și de implicarea socială. În România, din punctul de vedere al construcțiilor, avem o problemă majoră cu personalul calificat. Bagajul de cunoștințe al meseriașilor este foarte scăzut, iar controlul și garanția calității aproape inexinstente. De aceea, piață materialelor de construcții este dominată de preț, pe de o parte și marketing agresiv pe de altă parte. În ultimii ani, s-a observat o creștere a cererii de materiale de calitate, care au însă un preț ridicat. Din păcate, acest trend este în permanență influențat de schimbările politice, în momentul în care apare o situație de criză, imediat scade consumul. Dar dacă comparam această tendința cu ceea ce am găsit pe piață acum 10 ani, când am incepaut să venim cu produse inovatoare și moderne, trebuie să recunosc faptul că astăzi cumpărătorii (mă refer la beneficiarii marilor proiecte precum și la utilizatorul casnic) sunt mult mai bine informați și dacă fac rabat la calitate în favoarea prețului, de cele mai multe ori o fac în cunoștință de cauza. Acesta, pentru noi, este un semn pozitiv.
Depunem eforturi foarte mari ca să susținem întârzierile la plată, dar nu concepem să stăm deoparte
B.A.: Vă rog dați câteva exemple de proiecte de amploare în care a fost implicată Sika România.
I.N.:Printre obiectivele la care Sika România a contribuit cu sisteme de materiale specifice marilor proiecte se numără noul terminal al Aeroportului Henri Coandă - Otopeni, Autostrada Transilvania, A2, stația de epurare Glina, Stadionul Național, Parcul Eolian Fântânele, Biblioteca Națională și multe altele.
B.A.: Putem vorbi de curaj atunci cand lucrați în parteneriat cu statul roman? (ținând cont de riscurile privind plata și lipsa de coerență în construcții)
I.N.: Statul Român are în momentul de față proiecte de mare anvergură. Frumoase din punct de vedere arhitectural, complexe din punct de vedere tehnic și avem o satisfacție deosebită să rezolvăm probleme care aparent nu au rezolvare prin sisteme și tehnologii de ultimă oră, lucrând cot la cot cu proiectanți, consultanți, antreprenori și specialiști de marcă. Suntem mândri că putem contribui la aceste proiecte care vor constitui referințe pentru toți cei care participă la ele. Da, este adevărat că depunem eforturi foarte mari ca să susținem întârzierile la plată dar nu concepem să stăm deoparte.
Pe timpul crizei, ”ne-am reorientat, în absența marilor proiecte de investiții, către piața de reabilitări, renovări și consolidări”
B.A.: Cum a facut fața Sika Romania crizei economice. Care au fost masurile pe care le-ați luat pentru a va putea menține pe piața competiționala?
I.N.: Criza a început în 2008 și s-a extins acut până în 2010. Fenomenul s-a manifestat prin lipsă de lichidități, dispariția proiectelor mari, plecarea investitorilor străini. Efectul de amploare a fost intrarea în insolvență companiilor din domeniul nostru de activitate, în special în construcții.
În ceea ce privește evoluția companiei Sika România, deși ne-am confruntat cu o scădere în volumul de vânzări în această perioadă (-10% pe an în condițiile în care consumul de ciment a scăzut cu 45% pe an), ne-am consolidat poziția de lider pe piață, și am reușit să facem ”curățenie” în interiorul companiei, realocand resursele destul de limitate în direcții constructive. Acest lucru a fost posibil datorită reacției prompte pe care am avut în raport cu fenomenele din piață, ne-am reorganizat rapid și ne-am adaptat structura organizațională la noile condiții.
Beneficiind de o gamă de soluții foarte variată (de la aditivi pentru betoane, soluții pentru pardoseli industriale, sisteme de acoperișuri cu membrane PVC și membrane lichide la consolidări structurale, soluții de sigilări și lipiri, materiale pentru reparații și protecții), ne-am reorientat, în absența marilor proiecte de investiții, către piața de reabilitări, renovări și consolidări. De asemenea, am pus un accent major pe distribuție.
Mulțumită acestei noi abordări în piață, coroborat cu măsuri de reducere a costurior (inclusiv restructurări de personal) dar și și de motivare a angajaților, rezultatele pozitive nu au încetat să apară. Ne-am confruntat cu situații grele atunci când peste 100 din clienții noștrii au intrat în insolvență. Din această cauză am avut pierderi financiare considerabile în anul 2010, iar legislația din România nu ne-a protejat de astfel de situații, ba dimpotrivă. A trebuit să reducem costurile, să facem restructurări de personal, dar am înțeles că aceste sacrificii sunt necesare pentru binele companiei: împreună am devenit o echipă și mai puternică.
Chiar și astăzi avem procese pe rol cu companii în reorganizare, însă Sika România are avantajul susținerii puternice din partea unui Grup multinațional care a înțeles problemele cu care ne confruntăm pe o piață afectată de criză și ne-a acordat suportul financiar de care am avut nevoie. Astfel am avut capital să trecem peste criză, dar în același timp ne-am și ajutat clienții oferindu-le limite de credit. Am reușit să creăm astfel legături puternice și parteneriate durabile pe termen lung.
Pe de altă parte, noi am practicat mereu o politică corectă de vânzări pe piață, nu am mărit prețurile în perioadă de creștere economică, dar nici nu le-am scăzut atunci când piața era în recesiune. Clienții noștri au apreciat în mod deosebit această consecvență.
În plus, businessul Sika se bazează pe know-how, asistență tehnică specializată în șantier și consultanță de proiect: acesta este de fapt avantajul nostru competitiv.
Serviciile aferente procesului de vânzare - cumpărare îi interesează în mod special pe beneficiari. Pe lângă calitatea materialelor Sika, aceștia doresc să achiziționeze un produs cu durată lungă de viață și care să nu aibă probleme după aplicare.
B.A.: Care sunt direcțiile de dezvoltare ale Sika România? Va propuneți deschiderea de noi linii de producție la Brașov? Noi puncte de lucru?
I.N.: Dorim să dezvoltăm un centru de competență profesională dotat cu laboratoare moderne și săli de instruire la Brașov. De asemenea, avem din 2007 planul de a investi într-o fabrică de mortare uscate, dar încă nu este nimic stabilit. Evaluăm mai multe posibilități însă depindem de evoluția pieței, iar acum, înainte de alegeri, este foarte greu de spus cum va fi.
R&D (n.r. research & development) va fi motorul progresului
B.A.: Ce v-a atras la acest domeniu de activitate? La prima vedere pare ușor nepotrivit pentru delicatețea unei femei. Pentru performanță, cât de mult contează domeniul în care vă desfășurați activitatea?
I.N.: Poate că provocarea de a reuși într-un domeniu, pe nedrept, considerat a fi exclusiv masculin...într-un club al bărbaților. Lăsând gluma la o parte, am observat că cea mai mare parte a colegilor și partenerilor mei nu au avut nici o problemă în a depăși acest clișeu. În ceea ce privește dificultățile specifice acestui domeniu de activitate, consider că prin muncă, voință, determinare, o femeie poate reuși în în orice domeniu.
B.A.: Un om de afaceri cu experiența, așa ca dumneavoastra trebuie sa aiba intodeauna viziunea a nevoilor actuale și viitoare ale pieței. Care sunt din punctul dumneavoastra de vedere meseriile viitorului?
I.N.: Întotdeauna R&D (n.r. research & development) va fi motorul progresului.
B.A.: Din poziția pe care o dețineți, cum vă implicați în comunitate? Care sunt tipurile de proiecte pe care le susțineți?
I.N.: Convinsă că atunci când ai succes ești dator să întorci ceva și societății în care trăiești, m-am implicat de-a lungul vremii și în proiecte sociale. Prin fundația Yana (You Are Not Alone) România, în cadru căreia sunt membru fondator și membru în consiliul de administrație, am inițiat programul taberelor de vară pentru copii defavorizați care au rezultate școlare deosebite, și susțin centrele de zi pentru copii din Mihail Kogălniceanu, Gălbeni și Lărguța din județul Bacău. În 2006 am inițiat și am obținut finanțare pentru reconstruirea școlii generale (distrusă de inundațiile din vară lui 2005) din comuna Schineni, Bacău (proiect de 400.000 Euro). De asemenea, m-am implicat împreună cu Crucea Roșie Brașov în deschiderea Centrului pentru Orfani peste 18 ani de la Ghimbav (cu sopul de adaptare la viața din afară căminelor de copii) și împreună cu Clubul Rotary la refacerea secției de terapie intensive a spitalului de copii din Brașov etc. Și alături de Sika am inițiat programe de responsabilitate socială și sper să am posibilitatea să continui pentru că din acest tip de activități ieși întotdeauna câștigat și primești mult mai mult decât dai.
Exemplul pe care l-am dat copiilor mei, având o carieră, având o mare răspundere, le-a folosit în propria lor dezvoltare.
B.A.: Cum arată o zi obișnuită din viața dumneavoastră? Cum reușiți să împăcați viața agitată de la birou cu obligațiile de familie?
I.N.: Am găsit întotdeauna echilibrul pentru că mi-am făcut timp pentru ambele și pentru că am avut parte de înțelegere și ajutor în familie. Acum, când băieții noștrii sunt mari, este mai ușor, dar nu pot spune că am suferit vreodată din acest motiv. Exemplul pe care l-am dat copiilor mei, având o carieră, având o mare răspundere, le-a folosit în propria lor dezvoltare. Pot spune că sunt mândră de ei așa cum sper că sunt și ei mândri de mine.
B.A.: Care sunt micile placeri sau tabieturi la care nu ați renunța?
I.N.: O zi la SPA, o carte buna pe sezlong în gradină sau o seară veselă și relaxantă cu prietenii pe o terasa în centrul Brașovului.
