Raportul a fost dat publicităţii miercuri, 4 mai, şi conţine peste 70.000 de pagini de infomaţii strînse, în ultimii doi ani, de forţele corpului de poliţie unit al Uniunii Europene, Europol.

 

Potrivit documentului, în timp ce grupările de crimă organizată tind să devină multi-etnice şi împărţite în celule, cele formate din albanezi pun cele mai mari probleme şi asta pentru că sunt specializaţi în mai multe tipuri de droguri şi infracţiuni.

În ceea ce priveşte traficul de arme, autorii raportului vorbesc despre "imense stocuri ilegale" aflate în Albania, Bosnia şi Croaţia şi despre "accesul la cantităţi considerabile de armament militar, inclusiv lansatoare de rachete anti-tanc şi echipament anti-aerian".

 

"Grupările criminale albaneze, turceşti sau din ţările foste sovietice caută să-şi extindă interesele în Uniunea Europeană şi ar putea exploata oportunităţile ce ar putea apărea odată cu intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen sau odată cu ridicarea obligaţiei de a obţine vize pentru Uniunea Europeană pentru cetăţenii din Balcanii de vest, Ucraina şi Moldova", se mai arată în documentul Europol.

Autorii consideră raportul lor obiectiv.

 

 

Pe fondul instabilităţii politice şi sociale din Libia şi Tunisia, grupurile criminale încearcă să faciliteze tranzitul spre Europa a cîtorva mii de imigranţi ilegali, cei mai mulţi dintrei ei tunisieni, reise din relatarea EUobserver.

Specialiştii Europol mai vorbesc în raport şi despre faptul că, pe fondul crizei economice, din ce în ce mai mulţi profesionişti în transporturi maritime, farmaceutice, inginerie, drept sau finanţe ajung să lucreze cu membrii grupărilor infracţionale. În acelaşi context, din ce în ce mai mulţi oameni sunt dispuşi să-şi asume rolul de cărăuşi pentru droguri sau bani negri.

 

Traficul de persoane, se mai arată în raport, a devenit atât de sofisticat încât o grupare infracţională irakiană care operează în Suedia a ajuns să cumpere o companie aeriană de mică anvergură, cu scopul de a trafica persoane, iar un alt grup criminal a închiriat, în două rânduri, avioane cu care să transporte afgani din Grecia în Italia.

Aceste grupări infracţionale folosesc fonduri din off-shore pe care le depun în bănci din centre financiare precum Marea Britanie sau Emiratele Arabe Unite, însă criminaliştii se confruntă mai nou cu greutăţi date de sistemul de barter folosit de infractori în care, spre exemplu, un grup plăteşte drogurile unui altul cu arme furate sau serviciile de trafic de persoane sunt plătite cu date de carduri de credit furate.

 

 
Fabrici ilegale de ţigări din Polonia şi producători ilegali de metamfetamină din Cehia îşi distribuie marfa pe pieţele din Balcanii de Vest şi din fosta Uniune Sovietică. Între timp, banii din buzunarele consumatorilor de cocaină şi alte droguri ajung –uneori via America Latină- în mîinile militanţilor din  Africa şi Orientul Mijlociu, încheie jurnaliştii de la publicaţia EUobserver.