In contextul dezvoltarii rapide a economiei nationale, al dezvoltarii de noi piete de desfacere, firmele trebuie sa caute sisteme de diferentiere cat mai puternice intre produsele lor si ale concurentei si sa le promoveze pe piata intr-un mod activ, pentru a rezista si a se dezvolta. Cumparatorul alege in functie de calitatesi pret,dar si in functie de prestigiul si de notorietateamarcii.

Marcile senzoriale (tactile, olfactive si cele sonore) fac parte dintre marcile netraditionale, o marca de acest tip fiind orice tip nou de marca, ce nu apartine unei categorii preexistente, conventionale de marci, si care este adesea dificil de inregistrat, dar care indeplineste rolul esential al marcii : acela de a identifica originea produselor sau serviciilor. Anumite tipuri de marci neconventionale au inceput sa fie acceptate, de curind, ca rezultat al schimbarilor legislative ce au determinat largirea definitiei data marcii.

Brandul este cunoscut in legislatia romaneasca sub numele de “marca”, dreptul asupra acestuia fiind dobandit si protejat prin inregistrarea la OSIM.

Acest lucru insemna ca pentru a beneficia de protectie, marca trebuie sa fie inregistrata (adica trebuie sa fie inscrisa in Registrul National al Marcilor, tinut de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci).

Definitia care urmeaza nu este predata in scoli de marketing ci este desprinsa din realitate. Si este unul din motivele pentru care marketing-ul, abordat din perspectiva de guerrilla, are succes:

Observatie: Marea majoritate a firmelor mici si mijlocii din Romania se recunosc prin crizele de identitate; nu stiu sa se priveasca, sa afirme, sa comunice publicurilor lor cine sunt si care sunt motivatiile profunde ale existentei lor pe piata. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu asistam la dezvoltarea lor si, mai ales, nu ne putem mandri cu foarte multe branduri nationale de succes.

Pasii amenintatori ai concurentei, vartejul legislatiei, alinierea la standardele europene, dorinta de a creste afacerile ne trimit intr-o cursa nebuna in cautarea creativitatii. Vrem ca ideile de promovare a brandurilor noastre sa fie inovative si vedem in ele factori esentiali si decisivi ai cresterii. Televiziunile, radiourile, ziarele, revistele, elementele publicitare indoor si outdoor sunt canalele pe care le asaltam, incercand sa comunicam mai mult si mai bine despre produsele si serviciile noastre.

Acum ceva timp, in era produselor (prin anii ‘50), numele unei companii spunea tot. Acest lucru se datora faptului ca fiecare companie se specializase pe un anumit tip de produse. Insa lucrurile au evoluat, iar progresul tehnologic a adus in scena compania-conglomerat care nu este focusata pe nici un domeniu. Ea poate activa in orice domeniu, fapt care-i permite sa aiba mereu puternice cresteri de capital.

„Bulgarele de zapada”, numita de doctrina si „vanzarea piramidala” este acea vanzare etajata constand in promisiunea comerciantului de a preda marfa sau de a executa prestatia la un pret ori tarif inferior celui practicat in mod curent in schimbul obligatiei asumate de clientul consumator de a procura pentru comerciant alti clienti. Astfel, cand acestia din urma se prezinta si, la randul lor, se obliga, in aceleasi conditii, sa aduca noi clienti, cumparatorul initial isi primeste avantajul scontat.

Marca  (varianta romaneasca a brandului) reprezinta un semn care are rolul de a permite consumatorului să deosebeasca intre ele doua sau mai multe produse identice sau similare.
Desigur, in masura in care produsele nu sunt evident diferite, recunoasterea acestora nu constituie nici o problema pentru consumator; de exemplu, punand alaturi un autoturism, un strung, o imprimanta, o revista si un pachet de biscuiti, consumatorul nu va avea nevoie de nici un insemn ajutator pentru a deosebi intre ele produsele mentionate.

„Sa-ti fie dat sa traiesti vremuri interesante”, asa suna un vechi blestem din Upanisade care pare a fi fost scris pentru actuala criza economica mondiala. O simpla trecere in revista a presei economice ne dezvaluie principalele cauze ale situatiei in care ne gasim: lacomia si incalcarea cu buna stiinta a legilor si bunelor practici de pe piata financiar-bancara.