Șomerul este definit de către Biroul Internațional al Muncii ca fiind “orice persoană de peste 15 ani, aptă de muncă, fără un loc de muncă curent, disponibilă pentru și aflată în căutarea unui loc de muncă remunerată”.
Cu privire la șomaj, se mai face vorbire în diferite manuale ca despre o stare negativă a economiei, ca la un efect al dezechilibrului dintre cererea (mai mică) și oferta (mai mare) de muncă.
Departe de mine gândul de a analiza aici cauzele șomajului, consecințele sale sau de a defini posibile soluții guvernamentale, nu acesta este obiectul acestui articol.
Realități sociale și modalități de abordare a acestora
Șomajul este într-o mare măsură ciclic. Avem suișuri și coborâșuri din mai multe perspective. În perioade de recesiune, o economie experimentează în general o rată ridicată. Prestigiosul “Business Week” nota în 2011 faptul că, record, peste 200 milioane oameni la nivel mondial nu au de lucru, două treimi din economiile avansate nu înregistrează creștere în gradul de angajare.
Când te detașezi însă de “meandrele concretului” și te uiți la trend-urile ultimei sute de ani la nivel mondial, se pot observa câteva realități și direcții generale:
· Tendința de creștere, atât a numărului de șomeri, cât și a procentului, de la cca 3-7 % la valori de 8-12 %. Mai mult, în rândul tinerilor acest procent este în general dublu, trendul fiind mai accentuat. Dincolo de “limitările” statisticii, aici vorbim de procente de 20-50 % (vezi situația actuală a Spaniei).
· Tendința de creștere a duratei medii de staționare în somaj de la câteva luni, la peste un an.
· Expansiunea statelor, tendința de creștere a taxării generale ca procent din PIB, de la valori de 5-10 % la valori de 30-40 %, implicit a contribuțiilor sociale pentru șomaj, a perioadei de plată a ajutorului de șomaj – și șomerii votează, nu-i așa?
· Istoria ultimului secol, revoluția industrială și mai apoi progresul tehnologic, au definit clar tendințele în domeniu, în principal înlocuirea oamenilor de către mașini; procesele ce se pot automatiza vor fi realizate într-o masură din ce în ce mai mare cu mai puțină forță de muncă. Luați ca exemplu casierele de la supermarket: replaceable. Goana după productivitate crescută, tehnologiile de scanare și plața automată le va putea minimiza foarte ușor impactul.
· În același timp, populația la nivel global (oferta de muncă) va continua să crească.
· La fel și vârsta medie a ieșirii la pensie, întrucât sistemele de asigurări sociale deșuete de sorginte bismarkiană falimentează peste tot în lume.
Continuarea articolului pe CariereOnline.ro
