3,5 milioane de români muncesc în prezent în străinătate, iar, conform acordurilor europene, vechimea în muncă este recunoscută dacă au avut contracte legale. Mulți spun însă că "importul" anilor de muncă este un proces greoi și de durată, motiv pentru care unii renunță la drepturi.
“Am stat zile întregi la cozi, cerând și insistând. Am vrut să revin acasă să am o viață liniștită"
Din ianuarie 2007, de când România a devenit membră al UE, se aplică prevederile legislaţiei europene în domeniul securităţii sociale, astfel românii care au muncit în spațiul UE și care au împlinit vârsta pensionării pot beneficia de o pensie comunitară, în funcție de vârsta standard de pensionare în țara în care au lucrat. Pentru a beneficia de aceste drepturi românii trebuie să depună o cerere și actele doveditoare la Casa Națională de Pensii.
Florina a plecat la muncă în Spania în 2002, iar după 10 ani de muncă a decis să se întoarcă în România. A adus cu ea actele doveditoare pentru a putea obține dreptul la pensie.
"Muncesc în Spania din 2002. Primii ani la negru, apoi cu acte, contract de muncă, asigurare medicală. În 2012, am hotărât să mă întorc acasă. Aveam 50 de ani, soțul meu decedase cu șapte ani în urmă, iar copiii erau deja mari, pe picioarele lor. Voiam să trăiesc în liniște în Romania, mai ales că trecusem prin două intervenții chirurgicale majore și mă alesesem și cu două hernii la coloană, astm și artroză generală", a declarat Florina pentru MEDIAFAX.
Ajunsă în România, Florina a mers la Casa de Pensii pentru a cere cartea de muncă a soțului ei, având opțiunea să aleagă propria pensie pe caz de boală sau pensia de văduvă. "Am stat zile întregi la cozi, cerând și insistând. A fost imposibil să mi se dea cartea de muncă a soțului meu, care se pensionase cu un an înainte de data decesului. Au fost invocate o grămadă de motive: că în 2005 nu exista arhivarea pe calculator, că s-a schimbat locația etc. Ca să nu mai vorbesc de medicul de la comisia de pensii, care, privindu-mă suspicios și ironic, mi-a spus că sunt bună de muncă și că arăt sănătoasă."
I s-a cerut să traducă sute de pagini de acte medicale, analize, internări, operații, deși femeia spune că avea un document semnat și parafat de medical de familie care însuma toate diagnosticele, tratamentele și intervențiile chirurgicale.
"Mi-a fost imposibil să obțin cartea de muncă a soțului și între timp am primit din Spania programarea pentru o nouă intervenție chirurgicală, așa că mi-am făcut bagajul și am plecat înapoi. Am rămas cu un gust amar", a mai spus Florina.
Până la finele anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice, peste 90.000 de români beneficiază de pensii comunitare, 40 la sută dintre aceștia sunt stabiliți în străinătate, autoritățile române virând banii în conturile din străinătate. Cei mai mulți beneficiari au lucrat legal în Germania, Ungaria, Italia și Spania.
Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), românii care se întorc în țară după ce au lucrat în state membre ale Uniunii Europene beneficiază de "informare și consiliere, mediere, formare profesională, consultanță pentru începerea unei afaceri, servicii de preconcediere, certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, precum și alte măsuri pentru stimularea ocupării, respectiv completarea veniturilor salariale, subvenționarea locurilor de muncă pentru angajatori și diferite categorii de persoane."
Sursa: Mediafax
