Din fiecare 100 de lei programați pentru cele opt proiecte prioritare ale Strategiei feroviare 2026–2030, mai puțin de un leu ajunge explicit în Moldova. Cifra vine chiar din documentul aprobat de Guvern prin HG nr. 635/2026: din necesarul estimat de aproximativ 28,85 miliarde de lei aferent obiectivului B.1, doar 215,8 milioane de lei vizează un proiect din est — îmbunătățirea trecerii de frontieră Vicșani–Vadul Siret. Restul de 99,25% se împarte între celelalte șapte proiecte, niciunul pe axele care leagă România de Republica Moldova și Ucraina.
Pe această disproporție și-a construit Asociația Moldova Vrea Infrastructură (MVI) informarea tehnică transmisă Comisiei Europene, prin DG MOVE și coordonatorul Coridorului Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee. MVI precizează că procentul nu reprezintă întreaga finanțare feroviară a regiunii și nu este o alocare definitivă, dar îl consideră simptomatic: sectoarele TEN-T Ploiești–Bacău–Suceava–Vicșani, Pașcani–Iași–Ungheni și Suceava–Apahida nu au niciun calendar complet, finanțat și verificabil de modernizare, iar planul efectiv de finanțare pe cinci ani nici măcar nu a fost stabilit. La această situație se adaugă o contradicție între răspunsul oficial al Ministerului Transporturilor și Anexa 5.3 aprobată, care păstrează mențiunea unui „acord de principiu” pentru închiderea a 45 de secții, între care Crasna–Huși și Dolhasca–Fălticeni.
„Nu solicităm o distribuire regională a fondurilor. Solicităm o verificare tehnică serioasă: dacă România are, pentru flancul estic, proiecte clar definite, surse de finanțare, etape și termene compatibile cu angajamentele europene”, spune Adrian Covăsnianu, președintele MVI.
Conform unui comunicat de presă emis de MVI, se solicită Comisiei Europene să evalueze dacă Strategia feroviară și documentele naționale de finanțare și implementare care urmează să fie elaborate pot asigura modernizarea principalelor sectoare feroviare din estul României.Organizația atrage atenția asupra importanței acestor conexiuni pentru rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), conectivitatea transfrontalieră, coeziunea teritorială și mobilitatea cu utilizare duală.
Investiții prevăzute, dar fără un parcurs complet
Asociația precizează că analiza sa nu susține lipsa totală a investițiilor în infrastructura feroviară din estul țării. Strategia aprobată include proiecte precum lucrări pe relația Roman–Iași–Frontieră, electrificarea tronsonului Iași–Frontieră–Ungheni, intervenții la poduri, podețe, tuneluri și treceri la nivel, proiecte de semnalizare și Trenul Metropolitan Iași. Problema semnalată de MVI este lipsa unui traseu complet, finanțat, etapizat și verificabil pentru modernizarea integrală a principalelor sectoare TEN-T din regiune. În răspunsul transmis organizației, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a precizat că modernizarea infrastructurii TEN-T Ploiești–Vicșani și Pașcani–Ungheni va fi realizată în funcție de identificarea surselor de finanțare și în etape corelate cu disponibilitatea acestora. Memorandumul transmis Comisiei semnalează și o posibilă neconcordanță între răspunsul oficial al Ministerului Transporturilor și forma aprobată a Anexei 5.3 din Strategie.
Ministerul ar fi comunicat că nu a emis și nu putea emite un „acord de principiu” pentru desființarea unor linii înainte de parcurgerea procedurilor prevăzute de legislația română. Cu toate acestea, Anexa 5.3 aprobată păstrează afirmația potrivit căreia Ministerul ar fi transmis un asemenea acord pentru toate cele 45 de secții propuse pentru închidere. Lista include secțiile Crasna–Huși și Dolhasca–Fălticeni, pentru care MVI a solicitat conservarea și reevaluarea.
Organizația cere reconcilierea documentelor oficiale și confirmarea faptului că orice eventuală procedură de închidere va fi precedată de studiile, consultările și aprobările prevăzute de lege. MVI precizează că documentul transmis Comisiei Europene reprezintă o informare de bună-credință și o solicitare de clarificare tehnică din partea societății civile. MVI anunță că va informa public cu privire la răspunsul Comisiei Europene și la eventualele clarificări solicitate autorităților române.
