Două dintre cele mai ascultate institute economice de la Londra avertizează că venitul mediu al gospodăriilor va scădea cu 3% până la sfârșitul deceniului, iar prognoza oficială nu vede nicio creștere a salariilor reale anul viitor. Guvernul a răspuns cu 100 de lire de familie. Mecanismul din spatele cifrelor este simplu, iar România îl parcurge deja, la altă scară.
Marea Britanie traversează cel mai slab deceniu pentru veniturile gospodăriilor de când există serii statistice, au avertizat Institute for Fiscal Studies (IFS) și Resolution Foundation, la o zi după primul buget al ministrului de finanțe John Healey. „Niciun pachet temporar pentru costul vieții nu va repara asta”, a spus Helen Miller, directoarea IFS, citată de The Times; soluția, în cuvintele ei, este o economie mai puternică. Institutul a adăugat că ministrul pare să nu aibă un plan pentru finanțele publice dacă războiul din Iran se prelungește în anul următor.
100 de lire pentru toți, inclusiv pentru cei care nu au nevoie
Resolution Foundation estimează că venitul median va scădea cu 3% între anul viitor și sfârșitul deceniului. Pachetul guvernului pentru energie, o plată unică de 100 de lire în ianuarie pentru gospodăriile din primele patru benzi de impozitare locală, adică aproximativ 80% din total, a fost descris de fundație drept „extrem de prost țintit”, dat fiind numărul de venituri medii și mari care îl vor primi. Sprijinul este „împrăștiat mult prea subțire”, a spus Ruth Curtice, directoarea executivă a fundației: chiar și familiile care îl primesc vor avea facturi mai mari decât la ultimul șoc al prețurilor. Downing Street a replicat că sistemul taxelor locale este „cel mai rapid mod de a duce banii la familiile care au nevoie”; potrivit The Times, Healey a respins varianta țintirii pe beneficiarii de ajutoare sociale tocmai pentru a nu-i rata pe cei care nu primesc ajutoare, dar nu-și pot plăti încălzirea. Rapid, așadar. Țintit, mai puțin.
Ce spune prognoza oficială?
Office for Budget Responsibility a ridicat estimarea de inflație pentru 2026 la 3,5%, de la 2% în martie, pe fondul scumpirii energiei. Instituția nu așteaptă nicio creștere a câștigurilor reale anul viitor și vede venitul disponibil pe locuitor scăzând pe termen scurt, pentru a ajunge, la începutul anilor 2030, cu doar circa 2% peste nivelul dinaintea pandemiei, relatează The Guardian. Un deceniu și jumătate pentru două procente. În paralel, dobânzile plătite de gospodării la credite ipotecare și de consum urcă de la 93 de miliarde de lire anul acesta la 123,6 miliarde în 2031, potrivit calculelor OBR citate de The Times. Măsurile care contează cu adevărat în factură sunt cele mai puțin vizibile: prelungirea reducerii de TVA la electricitate până în iulie 2027, cu circa 50 de lire mai puțin pe an la plafonul tarifar, și eliminarea taxei fixe din facturile de gaz, cu o economie medie de 45 de lire pentru 60% dintre gospodării.
Salariul crește, coșul crește mai repede
Mecanica este cea din orice bucătărie și merită pusă în cifre. O gospodărie cu 10.000 de lei venit disponibil și 6.000 de lei cheltuieli obligatorii rămâne cu 4.000 pentru restul vieții. Dacă venitul crește cu 5%, la 10.500, dar energia, chiria, alimentele și ratele cresc cu 12%, la 6.720, partea liberă scade la 3.780 de lei: cu 5,5% mai puțin, într-un an în care salariul a crescut. Statistica venitului arată frumos, bugetul familiei nu. De aici încolo, comportamentul este previzibil: achizițiile mari se amână, mărcile scumpe se înlocuiesc, abonamentele se taie. Pentru retail, HoReCa și bunurile de folosință îndelungată, rezultatul este o piață care nu mai înghite scumpiri, oricât de bine ar arăta indicele salariilor.
Există și un efect mai lent, pe care institutele britanice îl numesc fragmentarea clasei de mijloc: gospodăriile cu credit ipotecar, copii și venit din salariu simt șocul integral, în timp ce cele cu locuință plătită și economii îl simt abia la dobânzi. Aceeași categorie de venit, două realități. Politicile „pentru toți”, precum cele 100 de lire, le tratează la fel.
România, pe aceeași traiectorie
Diagnosticul nu este străin. În România, câștigul salarial real a scăzut în fiecare lună din 2026 față de anul anterior, cu un minim de −6,9% în mai și −0,5% în august, potrivit INS, în timp ce inflația a atins un vârf de 10,85% în mai și era de 6,61% în septembrie. Pensia medie reală era în iulie cu 7,3% sub nivelul de acum un an. Structura cheltuielilor face șocul mai dur decât în Marea Britanie: hrana ia 32% din bugetul unei gospodării românești, după ancheta bugetelor de familie a INS pe 2025, iar locuința și utilitățile încă 16%; în Europa de Vest, hrana înseamnă 12–15%. Când tocmai aceste capitole se scumpesc, marja pentru restul se închide mai repede. Diferența față de Marea Britanie este de scară, nu de natură.
Guvernele pot plăti facturi, dar nu o pot face timp de decenii. Britanicii au aflat că o economie care nu crește își răsfață cetățenii cu cecuri de 100 de lire și le ia înapoi, în liniște, câte 3% din venit. Românii au aflat același lucru, fără cec.
Surse: The Times, 30 octombrie 2026 („Worst decade for income growth since records began”, Ben Clatworthy și Aubrey Allegretti); The Guardian, 28–30 octombrie 2026; Office for Budget Responsibility, Economic and Fiscal Outlook, octombrie 2026; Institute for Fiscal Studies; Resolution Foundation; INS (câștigul salarial, IPC, Ancheta bugetelor de familie 2025); CNPP.
