Americanii beau cel mai puțin de când Gallup a început măsurătorile, în 1939, iar marile grupuri de bere și spirtoase își mută banii spre variantele 0,0% și cocktailurile la doză. Lupta pentru clientul care bea tot mai rar abia a început și costă tot mai mult.
Consumatorul care nu mai comandă a doua bere
Potrivit The Economist, piața globală a băuturilor alcoolice trece printr-o încetinire vizibilă, alimentată de preocuparea tot mai mare pentru sănătate și de schimbările demografice. Cele mai afectate sunt piețele dezvoltate din Europa și America de Nord, unde tinerii beau mai puțin decât generațiile anterioare.
Datele independente confirmă tendința. Sondajul Gallup din iulie 2026 arată că doar 54% dintre adulții americani consumă alcool, minimul întregii serii, pentru al doilea an la rând. În 2023, procentul era de 62%. La grupa de vârstă 18–34 de ani, ponderea a coborât la 50%, iar 51% dintre respondenți consideră că și unul-două pahare pe zi dăunează sănătății.
Cifrele din rapoartele anuale
Presiunea se vede în rezultate. Diageo, proprietarul Johnnie Walker și Guinness, a raportat pentru anul fiscal încheiat la 30 iunie 2026 vânzări nete de 19,6 miliarde de dolari, în scădere cu 3%, cu slăbiciuni în America de Nord și Asia-Pacific. Grupul a lansat un program de economii de 850 de milioane de dolari, iar CEO-ul Dave Lewis a declarat că prioritatea este „recuperarea competitivității” pe piața nord-americană.
La polul opus, AB InBev a raportat în trimestrul al doilea o creștere de 1,1% a volumelor de bere, însă motorul real a fost în altă parte: veniturile din bere fără alcool au urcat cu 27%, iar cele din categoria „Beyond Beer” cu 44%.
Bătălia pentru 0,0% și ready-to-drink
Pentru a compensa declinul categoriilor clasice, producătorii își redirecționează capitalul spre băuturi fără alcool și spre produsele „ready-to-drink” (RTD). Pe segmentul berii 0,0% și al cocktailurilor la doză, granițele dintre producătorii de bere, de spirtoase și de răcoritoare dispar, iar companii care nu se intersectau până acum ajung să concureze pentru același raft.
Premiumizare, achiziții și bugete de marketing sub lupă
Industria mizează pe „premiumizare”, adică vânzarea de produse mai scumpe pentru a compensa volumele mai mici, și pe achiziția de branduri artizanale sau funcționale. Costul atenției crește însă: spațiul la raft și vizibilitatea în fața unui consumator mai selectiv devin mai scumpe, ceea ce obligă marii jucători să-și revizuiască bugetele de marketing și modelele de distribuție.
Pe scurt
De ce scad vânzările de alcool?
Din cauza atenției crescute față de sănătate, a schimbărilor demografice și a unei generații tinere care bea mai puțin, arată The Economist și datele Gallup.
Poate o industrie construită pe volum să trăiască din pahare mai puține, dar mai scumpe?
