Cele mai discutate

spot_img

ARTICOLE SIMILARE

Pudră proteică, matcha și ube: TikTok dictează meniul, iar industria alimentară aleargă după el

Un trend alimentar care avea nevoie de ani ca să ajungă din restaurante pe raft se propagă acum în câteva săptămâni sau luni. Exporturile de ceai verde ale Japoniei și-au mai mult decât dublat valoarea, iar Starbucks a construit o gamă întreagă în jurul proteinei. Cine nu ține pasul rămâne cu stocuri pe care nu le mai vrea nimeni.

Efectul rețelelor sociale asupra farfuriei

Platforme precum TikTok și Instagram au comprimat drastic ciclul de viață al trendurilor alimentare. De la băuturile pe bază de matcha la produsele hiper-proteice și ingredientele exotice, preferințele se schimbă rapid, împinse de conținut viral urmărit de milioane de utilizatori.

Cifrele din spatele modei

Matcha este cel mai bun exemplu. Potrivit datelor vamale ale Ministerului Finanțelor din Japonia, citate de The Nation, exporturile japoneze de ceai verde au ajuns în anul fiscal 2025 la 13.125 de tone (+42%) și la 84,7 miliarde de yeni (+120%). Ceaiul pudră, inclusiv matcha, reprezintă circa 70% din volum. Fermierii japonezi trec de la sencha la tencha, materia primă pentru matcha, iar importurile de ceai verde, mai ales din China, au crescut cu 82%.

Proteina a devenit și ea o categorie de sine stătătoare. Starbucks a lansat în SUA, pe 29 septembrie 2025, lattes proteice și spumă rece proteică, iar din 23 martie 2026 vinde în magazine, prin parteneriatul cu PepsiCo, o cafea îmbuteliată cu 22 de grame de proteină.

Următorul candidat este ube, igname violet din Filipine. Potrivit FoodNavigator, interesul online a explodat de la finalul lui februarie 2026, iar fermierii filipinezi se luptă să țină pasul cu cererea. Mintel atribuie succesul culorii naturale și imaginii de ingredient „autentic, nu fabricat”.

Dilema marilor corporații alimentare

Pentru giganții industriei, accelerarea este un test de agilitate, susține The Economist. Lanțurile de aprovizionare, gândite pentru cicluri lungi de dezvoltare și testare, reacționează greu la cererile bruște. Companiile care adaptează rapid rețetele câștigă cote de piață, iar brandurile rigide riscă stocuri nevandabile când publicul trece la următorul trend.

Un nou model de business în retail

Se schimbă și relația dintre producători și retaileri. Supermarketurile și lanțurile de cafenele își rezervă spații flexibile pentru produse sezoniere sau ediții limitate inspirate din online. Cu cât un trend trăiește mai puțin, cu atât viteza de livrare contează mai mult decât istoria brandului.

Pe scurt

Cât de repede se răspândesc acum trendurile alimentare?

În câteva săptămâni sau luni, față de ani în trecut, iar cererea poate depăși oferta, cum s-a întâmplat cu matcha.

Va câștiga compania cu cea mai bună rețetă sau pe cea care o livrează prima?

TE-AR PUTEA INTERESA SI