Modelele chinezești precum DeepSeek și Qwen au ajuns să proceseze aproape jumătate din traficul unei mari platforme de rutare AI, de la 17% în ianuarie. Explicația nu este tehnologică, ci contabilă: unele costă cu până la 90% mai puțin decât rivalele americane. În aceeași săptămână, bursa americană a șters peste o mie de miliarde de dolari din valoarea companiilor tech, pe fondul întrebării care nu mai poate fi amânată: cine plătește factura revoluției?
Acum doi ani, clienții Databricks cereau o funcție simplă: un buton care să blocheze modelele chinezești în interiorul organizației. Compania l-a construit. „În ultimul an, aceleași companii spun: vreau să folosesc modele chinezești ca să-mi tai costurile”, a declarat pentru The Times Ali Ghodsi, directorul general al Databricks, firmă de date și AI evaluată la 190 de miliarde de dolari, care lucrează pentru jumătate dintre companiile din FTSE 100, între care Barclays, LSEG și M&G. Dilema clienților, în rezumatul lui: fie nu folosești AI pentru că e prea scump, fie îl folosești și „aproape dai faliment”. Între cele două, mulți au ales a treia variantă: modelul chinezesc.
Cât de ieftin este „suficient de bun”?
Unele chatboturi chinezești costă cu până la 90% mai puțin decât rivalele americane. Potrivit datelor OpenRouter, platformă care direcționează cererile utilizatorilor către diverse modele, ponderea tokenilor procesați prin modele precum DeepSeek și Qwen a urcat la 49,1% în ultima săptămână din octombrie, de la 16,8% la începutul anului. Databricks însăși a făcut din GLM-5.2, un model chinezesc, agentul implicit de programare, după ce acesta a egalat modelul Opus al Anthropic la un cost mai mic. Teama nu a dispărut: clienții cer un „strat de control” care să monitorizeze dacă modelele fac „ceva ciudat”. Pragmatismul a câștigat, deocamdată, în fața principiilor, ceea ce în business nu este o noutate.
O mie de miliarde de dolari, evaporate într-o săptămână
Contextul este o piață nervoasă. În ultima săptămână din octombrie, acțiunile tech listate în SUA au pierdut peste o mie de miliarde de dolari din valoare, iar indicele Nasdaq a avut cea mai slabă lună din martie 2025, cu circa 2.000 de miliarde șterse în octombrie, potrivit The Times. Simon French, economist-șef la Panmure Liberum, citește corecția prin trei episoade. Intel a avertizat asupra cererii slabe de PC-uri și a pierdut un sfert din valoare. Alphabet a recunoscut că AI îi erodează afacerea de căutare, motorul profitului său. Jaful de la Binance a readus în discuție securitatea criptării. Miza este uriașă: peste 1.300 de miliarde de dolari sunt angajate în investiții legate de AI în următoarele 12 luni, aproximativ dublul investițiilor întregii economii britanice într-un an.
Cine se împrumută lângă un gigant AI plătește dobânda gigantului
French semnalează și un efect mai puțin discutat: apetitul de capital al sectorului AI împinge în sus dobânzile plătite de state, gospodării și companiile din alte sectoare, care concurează pentru aceiași bani. Când tech-ul s-a clătinat, randamentele titlurilor de stat au scăzut în toată lumea, pentru că investitorii s-au refugiat în obligațiuni. „După ani în care guvernele au sufocat sectorul privat cu apetitul lor pentru datorie, corporațiile americane întorc favoarea”, scrie el. Ieftinirea AI-ului chinezesc adaugă o întrebare incomodă pentru acționarii marilor investitori: dacă un model de câteva ori mai ieftin face aceeași treabă, cât valorează sutele de miliarde investite în modelele scumpe?
De ce contează pentru România
România este în coada clasamentului european al adopției: doar 5,2% dintre firmele cu cel puțin zece angajați au folosit tehnologii AI în 2025, față de 19,95% media UE și 42% în Danemarca, potrivit Eurostat. Pentru o economie dominată de IMM-uri, argumentul costului este decisiv, iar un model care costă cu 90% mai puțin poate muta pragul de rentabilitate al multor proiecte. Aceeași ieftinire aduce însă întrebările de conformitate pe care marile companii britanice le gestionează cu straturi de control dedicate: unde ajung datele, ce obligații decurg din GDPR și din regulamentul european privind inteligența artificială. O firmă românească ce adoptă un model doar pentru că e ieftin trebuie să-și pună aceleași întrebări pe care Barclays le pune cu un departament întreg.
Competiția tehnologică dintre SUA și China nu se mai decide doar în laboratoare, ci și în rubrica de costuri a clienților. Când jumătate din traficul unei platforme trece pe modele chinezești în zece luni, piața a votat cu portofelul. Rămâne de văzut dacă frica de date va reveni la fel de repede ca frica de facturi. De obicei, contabilul câștigă prima rundă.
Surse: The Times, 2 noiembrie 2026 (Chris Dorrell; Simon French); The Times, 3 noiembrie 2026 (Chris Dorrell); OpenRouter, citat de The Times; Eurostat, Use of artificial intelligence in enterprises, decembrie 2025, prin AGIR, Univers Ingineresc nr. 1/2026.
