Un atac informatic atribuit de FBI Coreei de Nord a provocat pierderi de 6,3 miliarde de dolari pe cea mai mare platformă de criptomonede din lume. În zilele următoare, clienții au retras 4,7 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 3% din active, iar compania a intervenit cu propriile rezerve pentru a acoperi aproape integral prejudiciul. Piața a evitat o criză majoră, dar intervenția ridică o întrebare fundamentală: cât de descentralizat este un sistem financiar a cărui stabilitate depinde, în momente critice, de deciziile unei singure companii?
A fost cel mai mare furt de criptomonede înregistrat vreodată. Pe 29 octombrie 2026, atacatorii au transferat aproximativ 6,3 miliarde de dolari din portofelele Binance, cea mai mare platformă de tranzacționare a criptomonedelor din lume. Cea mai mare parte a fondurilor a fost sustrasă în aproximativ 20 de minute.
FBI a atribuit atacul grupului nord-coreean TraderTraitor, responsabil și pentru furtul de 1,5 miliarde de dolari de la Bybit, în februarie 2025. Pentru comparație, potrivit datelor TRM Labs citate de The Times, aproape 150 de atacuri asupra platformelor cripto au provocat anul trecut pierderi totale de 2,9 miliarde de dolari. Un singur incident la Binance a depășit de peste două ori această valoare.
Cum se fură 6,3 miliarde de dolari?
Investigația inițială a Binance a indicat compromiterea laptopului unui inginer, prin intermediul căruia atacatorii ar fi obținut acces la sisteme interne și ar fi inițiat tranzacții neautorizate. Ulterior, compania a identificat și alte puncte de acces, precizând că a fost vorba despre o operațiune complexă, nu despre o singură vulnerabilitate exploatată.
Binance a suspendat temporar retragerile și a colaborat cu autoritățile și operatorii pentru identificarea și blocarea activelor furate. În primele zile, aproximativ 3 miliarde de dolari au fost înghețate sau interceptate. Incidentul a demonstrat nu doar vulnerabilitatea infrastructurii digitale, ci și un paradox al pieței cripto: într-un ecosistem construit în jurul descentralizării, limitarea pierderilor a depins de intervenția coordonată a unor companii, emitenți de active digitale și autorități publice. Potrivit informațiilor publicate pe 12 noiembrie, autoritățile americane au anunțat măsuri de indisponibilizare pentru peste 1,2 miliarde de dolari din activele furate.
Testul încrederii: 3% au ieșit pe ușă
Când retragerile au fost redeschise, clienții au scos 4,6 miliarde de dolari și au depus un miliard în primele ore, cu o ieșire netă de circa 3,6 miliarde, potrivit datelor companiei citate de The Times. În total, retragerile au ajuns la 4,7 miliarde, în jur de 3% din activele de pe platformă. Binance susține că a acoperit deja aproximativ 95% din fondurile furate, cumpărând active de înlocuire pe piață și prin tranzacții instituționale directe, din rezerva de urgență de un miliard de dolari constituită în 2018 și din trezoreria proprie. Restul de 5% sunt active „mai puțin lichide”, greu de procurat rapid. „Binance va absorbi impactul financiar al fondurilor furate, nu utilizatorii noștri”, a transmis compania. Platforma are 335 de milioane de utilizatori înregistrați și active în custodie de 162,8 miliarde de dolari, conform raportului anual pe 2025. În 2023 plătise 4,3 miliarde de dolari într-o înțelegere cu procurorii americani, pentru încălcarea regulilor bancare și anti-spălare de bani.
Descentralizarea are, totuși, un buton
Comentatorul de business al The Times, James Hurley, a observat paradoxul: după furt, alte părți ale industriei au înghețat active de miliarde de dolari în câteva minute. Gestul a limitat paguba și a ajutat recuperarea. A arătat însă și cât de centralizat poate fi un sistem prezentat drept alternativa la bănci: cineva, undeva, poate opri accesul la bani dintr-o singură decizie. Hurley amintește că hackerii susținuți de Phenian ar fi furat, după estimări, circa 12,8 miliarde de dolari în criptoactive din 2017 încoace, într-o industrie evaluată la 2.600 de miliarde. Economistul Simon French, de la Panmure Liberum, a plasat atacul într-o categorie mai largă: într-o epocă în care inteligența artificială pune sub presiune metodele de criptare, întrebarea principală nu este cine a furat, ci cât de sigure mai sunt platformele pe care se sprijină activitatea financiară și, până la urmă, securitatea națională.
De ce contează pentru România
Aproximativ 600.000 de români investesc în criptomonede, după datele Asociației Administratorilor de Fonduri și ale Fondului de Compensare a Investitorilor citate de StartupCafe. De la 1 iulie 2026, odată cu expirarea perioadei de tranziție a regulamentului european MiCA, furnizorii de servicii de criptoactive fără autorizație nu mai pot opera în UE, inclusiv în România, unde Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea principală de autorizare, potrivit OUG 10/2025. Regulamentul impune reguli de custodie, capital și guvernanță; nu oferă imunitate în fața unui laptop compromis. Iar MiCA nu prevede, pentru criptoactive, o schemă de garantare comparabilă cu cea a depozitelor bancare. Dacă platforma nu are rezervele și voința de a plăti, cum s-a întâmplat acum, pierderea rămâne la client.
Binance a trecut testul lichidității și l-a picat, deocamdată, pe cel al securității. Faptul că doar 3% dintre bani au ieșit pe ușă spune cel puțin la fel de mult despre lipsa alternativelor cât despre încrederea clienților. Industria crypto a promis o finanță fără intermediari. Jaful din octombrie a arătat că intermediarii există, doar că au mai puține obligații decât o bancă și, uneori, mai puține lacăte.
Surse: The Times, 2 noiembrie 2026 (Chris Dorrell; Simon French); The Times, 3 noiembrie 2026 (James Hurley); TRM Labs, citat de The Times; StartupCafe.ro, 19 iunie 2026; OUG nr. 10/2025; Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (MiCA).
