În anii ’30, Max Auschnitt conducea cel mai mare combinat industrial privat al țării și juca poker cu Carol al II-lea. În 1939 a ajuns în închisoare, iar un deceniu mai târziu regimul comunist i-a confiscat tot ce mai rămăsese. Povestea lui arată cât de fragil era capitalismul românesc interbelic atunci când depindea de favorurile puterii.
De la negoțul de fier din Galați la imperiul UDR
Născut la Galați în 1888, Auschnitt a moștenit o firmă de comerț cu fier fondată de tatăl său în 1884 (Wikipedia). După Primul Război Mondial a transformat-o într-un grup siderurgic, cu grupul Titan–Nădrag–Călan, dezvoltat împreună cu fratele său, Edgar. Potrivit Digi24, din 1923 a intrat în conducerea Uzinelor de Fier și Domeniilor Reșița (UDR), unde a devenit ulterior administrator-delegat.
Combinatul din Banat includea mine de fier și cărbune, furnale, oțelării și fabrici de construcții de mașini. Producea oțel, șine și locomotive. Numărul angajaților a urcat de la circa 7.000 în 1925 la 22.892 în 1948, la naționalizare, când UDR era cea mai mare întreprindere din țară (UCMH Reșița; Infofinanciar). În 1939, combinatul asigura 80% din oțelul, jumătate din locomotivele și toate șinele produse în România.
Rivalitatea cu Malaxa și banii camarilei
Auschnitt a fost, simultan, partener și rival al lui Nicolae Malaxa, stăpânul uzinelor de locomotive și armament din București. Ambii au făcut parte din anturajul lui Carol al II-lea. Istoricii citați de Digi24 relatează că în iunie 1931 cei doi i-au adus regelui 100 de milioane de lei, prezentați drept donație, și că pierderile la poker cu suveranul funcționau ca plăți indirecte. Relația le-a adus comenzi de stat, dar i-a făcut dependenți de favorurile Palatului.
Căderea: închisoare sub Carol, eliberare sub Antonescu
În 1939, pe fondul reorientării României spre Germania, Auschnitt a pierdut sprijinul regelui. Potrivit Historia, a fost arestat pe 8 noiembrie 1939 pentru operațiuni financiare ilegale. În 1940 a fost condamnat la șase ani de închisoare și la despăgubiri uriașe. Malaxa pregătise dosare împotriva lui, iar noua conducere a UDR anunța „românizarea” companiei. Jurnalul regelui conține și remarci antisemite la adresa lui, un context pe care istoricii nu îl ignoră.
A fost eliberat în 1942, sub regimul Antonescu, și achitat definitiv în 1944. A părăsit România spre finalul războiului și s-a stabilit în Statele Unite, unde a murit în 1957. Regimul comunist l-a condamnat în lipsă, iar UDR a fost naționalizată în 1948. În America, fiul său, Steven, a construit o afacere în industria ambalajelor din plastic.
Pe scurt
Cine a fost Max Auschnitt?
Industriașul care a condus Uzinele de Fier și Domeniile Reșița, cel mai mare combinat siderurgic privat din România interbelică.
Cât valorează un imperiu industrial când soarta lui depinde de o masă de poker la Palat?
Sursa foto Wikipedia
