Martin Sion, venit de la conducerea Ariane, a prezentat investitorilor, după șapte luni la cârma constructorului francez, un inventar pe care piața nu îl cunoștea: producție în scădere, marje prăbușite și un program de trenuri etajate blocat la omologare. Acțiunile au pierdut 26% într-o zi. Pentru România, unde Alstom livrează cu întârzieri de aproape doi ani cele 37 de trenuri Coradia Stream comandate în 2022, vestea are gust de déjà-vu.
Există două feluri de a prelua o companie: cu laude pentru moștenire sau cu un inventar. Martin Sion, 58 de ani, fost director al Ariane, compania spațială deținută de Airbus și Safran, l-a ales pe al doilea. După șapte luni ca director general al Alstom, a descris operațiunile drept „provocatoare, ca să nu spun mai mult” și a anunțat că firma trebuie să treacă „rapid de la diagnostic la acțiune”, relatează The Times. Diagnosticul: producția de trenuri a scăzut neașteptat cu 8%, compania a lucrat în pierdere în ultimele luni și a consumat peste un miliard de euro numerar.
Ce s-a stricat la Coradia Max?
Echipele de investigație mobilizate de Sion au găsit „probleme majore” la Coradia Max, platforma de trenuri regionale etajate vândută în Germania și în Europa Centrală, cu capacitate de până la 900 de pasageri și viteze de până la 200 km/h. Producția a fost oprită în primăvară, iar verificările ulterioare au arătat că trenurile nu erau pregătite pentru certificare. Faza de teste a trebuit recalibrată pentru a respecta cerințele de validare și omologare, ceea ce a amânat intrarea în serviciu, cu efecte asupra tuturor celor șase proiecte din portofoliul platformei. Alstom are comenzi pentru 500 de astfel de trenuri.
Marja coboară de la 6,5% la 1%
Consecințele financiare au fost recalculate pe loc. Alstom estimează acum 4.000 de vagoane produse în acest an financiar, nu 4.500; o marjă operațională de 1%, față de 6,5% anticipat; și ieșiri de numerar de 1,5 miliarde de euro, în locul unui flux pozitiv. Piața nu era pregătită: acțiunile au scăzut cu 26%, la 11,68 euro, minimul ultimilor doi ani și jumătate, ștergând aproape 2 miliarde de euro din capitalizare. Când Sion a preluat funcția, titlul cota peste 24 de euro. Predecesorul său, Henri Poupart-Lafarge, încercase o fuziune cu Siemens, blocată de autoritățile europene de concurență, și cumpărase apoi divizia feroviară a Bombardier, cu tot cu fabrica istorică din Derby, cea mai mare fabrică de material rulant din Regat.
Ce promite noul director?
Sion a enumerat măsurile deja lansate: principii de management lean, responsabilizarea șefilor de proiect, simplificarea proceselor și programe accelerate de reducere a costurilor, printr-o coordonare mai bună a achizițiilor între proiecte și regiuni, „pentru a valorifica pe deplin dimensiunea carnetului de comenzi”. Problema nu este lipsa contractelor, ci livrarea lor. Fabrica din Derby, vizitată în iulie de premierul Andy Burnham, a avut la rândul ei probleme recente, legate de întârzieri în achizițiile guvernamentale britanice. Pentru un constructor feroviar, un carnet de comenzi plin este o promisiune de venituri; fiecare program întârziat o transformă într-o sursă de penalități.
De ce contează pentru România
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a semnat în martie 2022 cu Alstom Ferroviaria contractul pentru 20 de trenuri electrice Coradia Stream, extins ulterior la 37, în valoare de 2,42 miliarde de lei fără TVA, cu 15 ani de mentenanță incluși. Termenul inițial: toate trenurile până la finalul lui 2024. La începutul lui 2026 fuseseră livrate zece, dintre care șase circulau cu pasageri, iar patru erau încă în omologare, potrivit Adevărul și Gândul. Noua conducere a ARF a recalculat penalitățile pe baza termenelor inițiale, la 415,3 milioane de lei fără TVA. Alstom contestă sumele, a depus cerere de arbitraj la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și invocă problemele de aprovizionare din pandemie și războiul din Ucraina. Curtea de Conturi a deschis în septembrie 2025 un audit ad-hoc al contractului. Coradia Stream nu este Coradia Max, dar tiparul seamănă: un producător mare, cu un carnet de comenzi plin, care descoperă la omologare ceea ce clientul a descoperit deja pe peron.
Lecția Alstom nu este că trenurile sunt greu de construit; asta se știa. Lecția este că un carnet de comenzi impresionant poate ascunde întârzieri care apar în contabilitate abia când se schimbă directorul. Pentru cumpărătorii publici, inclusiv cei de la București, concluzia este practică: clauzele de livrare și penalitățile se apără mai ușor la semnătură decât în arbitraj.
Surse: The Times, 3 noiembrie 2026 (Robert Lea); Alstom, prezentare pentru investitori, 2 noiembrie 2026, citată de The Times; Newsweek România, 15 septembrie 2025; HotNews.ro, 29 aprilie 2025; Gândul, citând Adevărul, 2 ianuarie 2026.
