La o săptămână după ce alegătorii americani au respins 46 din 47 de propuneri legate de centrele de date aflate pe buletinul de vot, în Europa au avut loc aproximativ 90 de proteste în circa cincisprezece țări. Mișcarea cere un moratoriu. Coincide cu momentul în care România își face loc pe harta investițiilor în infrastructura AI.
Coaliția Stop Dirty Data Centres, care reunește organizații de mediu și de apărare a drepturilor digitale, a organizat manifestații din Irlanda până în Polonia, relatează Le Monde. Cele mai multe au strâns câteva zeci de oameni, unele câteva mii. În Spania, 2.000 de persoane au mărșăluit la Zaragoza. Aragonul a devenit unul dintre principalii poli europeni pentru centre de date, cu trei centre Amazon Web Services în funcțiune și trei campusuri mari planificate de Microsoft, iar investițiile anunțate în regiune depășeau 47 de miliarde de euro la sfârșitul lui 2025. Numele unuia dintre colectivele locale, „Tu nube seca mi río”, adică „norul tău îmi usucă râul”, rezumă argumentul într-o regiune frecvent lovită de secetă. La Amsterdam, câteva sute de activiști au pătruns pe șantierul unui viitor centru Microsoft, iar poliția a reținut între 150 și 200 de persoane. În Franța, o petiție lansată de Data for Good, Greenpeace și Attac a strâns peste 7.000 de semnături.
Ce reproșează protestatarii
Lista este aceeași de la Londra la Varșovia: consumul de apă pentru răcire, generatoarele diesel de rezervă, zgomotul, presiunea asupra facturilor la energie și lipsa de transparență. „Asistăm la o expansiune forțată a acestor infrastructuri, făcută în opacitate totală”, spune Lou Welgryn, secretara generală a Data for Good. În Marea Britanie, mișcarea afirmă că reprezintă 13 colectivități locale cu 12 milioane de locuitori. Peste Atlantic, tema a ajuns pe buletinul de vot. Jonathan Liew scrie în The Guardian că 46 din cele 47 de întrebări privind centrele de date supuse votului au primit un răspuns negativ la alegerile din 3 noiembrie, iar în Ohio candidatul democrat Sherrod Brown și-a descris adversarul drept „chipul centrelor de date”. Bursa a reacționat a doua zi cu o vânzare masivă de acțiuni tehnologice.

Argumentele au început să capete un ton tot mai local. „Emisiile de CO2 ale generatoarelor diesel de rezervă, zgomotul și consumul excesiv de apă pentru răcire” sunt temerile citate de Ros Naylor, membră a unui comitet de rezidenți care se opune unui centru de date la Potters Bar, la nord de Londra. În Franța, organizatorii au ales momentul înaintea unei întâlniri dintre industrie și ministra delegată pentru inteligență artificială și digital, Anne Le Hénanff, cerând un moratoriu pentru proiectele mari și o „concertare democratică și obligatorie”. Peste ocean, The Guardian notează că noua majoritate democrată din Congres va încerca, probabil, să limiteze ritmul de construcție a acestor facilități, după ce tema a cântărit în campanie.
Polonia arată cum arată succesul
Exemplul cel mai apropiat de București vine de la Varșovia. Polonia găzduiește o treime din capacitatea instalată în Europa Centrală și de Est, notează Le Monde, iar vineri câteva zeci de manifestanți s-au adunat în fața Seimului, la apelul unor asociații locale și al partidului de stânga Razem, cu sloganuri ca „Electricitate pentru oameni, nu pentru roboți”. Polonia avea, potrivit unei analize citate în septembrie de Profit.ro, aproximativ 197 MW de putere IT în 2024, cu o proiecție de 511 MW în 2031. Aceeași analiză plasa România pe locul doi în regiune ca potențial.

Portofoliul românesc este deocamdată unul de intenții. O analiză Tema Energy, publicată în octombrie de Revista Biz, numără proiecte anunțate de peste 1,8 GW, dintre care aproximativ 1,46 GW au investitor, locație și capacitate cunoscute, de la ClusterPower și AIC în Dolj la WDP și Lamas Invest în Ilfov, Portland Trust în București, DriverAI și Leviatan la Cluj sau SANY la Timișoara. Autorii avertizează că cifrele nu înseamnă capacitate contractată și că pot desemna putere IT, putere instalată sau putere de racordare. Întrebările pe care protestatarii le pun acum la Zaragoza și Amsterdam, despre apă, rețea și factură, vor ajunge la aceleași primării din Dolj sau Ilfov exact când autorizațiile intră în linie dreaptă.
Goldman Sachs le-a scris săptămâna trecută clienților că se așteaptă ca tema centrelor de date să „își piardă din importanță” și ca eventualele moratorii să fie „de scurtă durată”. Banca ar putea avea dreptate. Până atunci, proiectele care ocolesc dezbaterea locală o vor întâlni, cel mai probabil, în faza de autorizare.
Surse: Le Monde, 10 noiembrie 2026 („La fronde contre les data centers monte en Europe”, corespondenți la Berlin, Bruxelles, Londra, Madrid, Varșovia); The Guardian, 10 noiembrie 2026 (Jonathan Liew; Oliver Milman); Profit.ro, 9 septembrie 2026 (analiza London Construction Magazine privind piețele europene de centre de date); Revista Biz, 15 octombrie 2026 (analiza Tema Energy).



